Cât de importantă este efectuarea analizelor recomandate la intrarea în colectivitate?

În colectivitate, bolile se transmit rapid, mai ales la copiii de grădiniță și la cei din clasele primare, al căror sistem imunitar nu este încă suficient de puternic.

Majoritatea unităților de învățământ preșcolar și școlar din România solicită o serie de analize bacteriologice la intrarea sau revenirea în colectivitate după o pauză prelugită (precum vacanța de vară). Aceste măsuri profilactice au rolul de a depista anumite stări patologice ale copilului și de a preveni contaminarea în masă.

În mod uzual, se solicită o adeverință medicală și un aviz epidemiologic, care să ateste absența contaminării cu o boală contagioasă generată de agenți microbieni, fungici sau de paraziți. Medicul de familie va elibera avizul epidemiologic de intrare în colectivitate pe baza unor teste de laborator, ale căror rezultate atestă faptul că micuțul nu suferă de nicio boală de natură contagioasă.

Care sunt analizele uzuale recomandate și ce rol au?

Exsudatul faringian (examen bacteriologic și Antigen Streptococ betahemolitic grup A)

Exsudatul faringian reprezintă recoltarea de secreții de la nivelul faringelui și efectuarea de culturi (examen bacteriologic - cultură și antibiogramă) pentru identificarea bacteriilor patogene prelevate de la nivelul suprafeței amigdalelor și a mucoasei faringiene.

Care sunt regulile de recoltare a exsudatului faringian?

• Procedura de recoltare pe tampon steril este simplă și nedureroasă;
• Se realizează dimineața, pe nemâncate, înainte de a consuma alimente sau lichide;
• Se recoltează înainte de inițierea tratamentului cu antibiotic/antimicotic;
• Se evită spălarea pe dinți înainte de recoltare.

Exsudatul nazal (examen bacteriologic)

Exsudatul nazal reprezintă recoltarea de secreții de la nivelul foselor nazale și efectuarea de culturi (examen bacteriologic - cultură și antibiogramă) pentru identificarea bacteriilor patogene prelevate de la nivelul mucoasei nazale.

Care sunt regulile de recoltare a exsudatului faringian?

• Procedura de recoltare pe tampon steril este simplă și nedureroasă (se utilizează câte un tampon pentru fiecare nară);
• Se recoltează înainte de inițierea tratamentului cu antibiotic la nivel local;
• Se evită suflarea nasului înainte de recoltare;
• Nu există restricții alimentare.

Care sunt cele mai periculoase bacterii ce pot fi depistate cu ajutorul exsudatului nazofaringian? 

• Streptococ betahemolitic grup A este agentul etiologic al scarlatinei și poate cauza faringo-amigdalite, otite, dar și complicații ale acestora, precum reumatism articular acut, până la afectarea funcției renale și cardiace.
• Stafilococcus aureus sau stafilococul auriu se poate întâlni frecvent la purtători sănătoși și cauzează infecții ale căilor respiratorii superioare sau infecții ale pielii și ale țesuturilor moi.
• Streptococcus pneumoniae sau pneumococul poate fi găsit în flora orofaringiană normală la majoritatea populaţiei, însă în cazul copiilor poate cauza infecții grave precum otită, sinuzită, pneumonie şi chiar meningită.
• Neisseria meningitidis sau meningococul poate cauza o formă foarte gravă de meningită.
• Bacteria Haemophilus influenza este responsabilă, în special la copiii cu vârsta de până la 5 ani, de apariţia infecţiilor de căi respiratorii superioare: amigdalite, epiglotite, otite, dar și pneumonii sau meningite.

Examenul coproparazitologic

Examenul coproparazitologic permite indentificarea paraziţilor intestinali precum giardia, oxiuri, limbrici sau tenie. Analiza constă în examinarea materiilor fecale, prin care se determină absența sau prezența și respectiv abundența ouălelor parazite eliminate în scaun. Cei mai frecvent paraziți identificați prin examenul coproparazitologic sunt: Enterobius vermicularis (oxiurii), Giardia intestinalis, Ascaris lumbricoides (limbricii), Taenia solium și Taenia saginata.
 
Care sunt regulile de recoltare a probei pentru examenul coproparazitologic?

• Odată cu recipientul special pentru recoltarea probei (coprocultor steril fără mediu de transport), veți primi și instrucțiuni pentru autoprelevarea din materii fecale:
• Prelevarea se efectuează din scaun emis spontan, fără utilizare de purgative sau laxative pe bază de cărbune;
• Veți recolta cu ajutorul spatulei special prevăzute fragmente suspecte, mucozități, produse nedigerate prezente în scaun (volum de 1-3 grame sau 2-3 lingurițe);
• Proba poate fi conservată pentru câteva ore la frigider, însă trebuie să o aduceți cât mai curând la unul din centrele noastre de recoltare, pentru a fi expediată către laborator.
• Poate fi necesară repetarea testului la interval de câteva zile, deoarece ouăle sau larvele unor paraziți nu se elimină zilnic.

Coprocultura 

Coprocultura este unul din cele mai solicitate examene de laborator, fiind utilizată în scopul cultivării și identificării agenților patogeni existenți în intestinul uman. Prin coprocultură se poate detecta prezența paraziților intestinali în materiile fecale, dar și a bacteriilor patogene. Tubul digestiv este populat cu numeroase bacterii așa-numite bune, care în mod normal se regăsesc în flora intestinală. Bacteriile patogene, a căror prezență trebuie determinată, fac parte din grupele Shigella, Salmonella, Escherichia și Klebsiella.

Această analiză este foarte importantă pentru identificarea copiilor ce au dezvoltat infecții digestive, dar și a celor asimptomatici, care elimină microbi prin scaun și reprezintă o sursă de contaminare atât pentru ceilalți copii din colectivitate, cât și pentru adulți. Dacă rezultatul coproculturii nu este favorabil, se decide efectuarea unei antibiograme, prin care medicul poate determina care este cel mai eficient antibiotic.
 
Care sunt regulile de recoltare a probei pentru coprocultură?

Odată cu recipientul special pentru recoltarea probei (coprocultor steril cu mediu de transport), veți primi și instrucțiuni pentru autoprelevarea din materii fecale:

• Prelevarea trebuie realizată cât mai aproape de debutul bolii şi înainte de a institui oricare tratament antimicrobian;
• Prelevarea din scaun emis spontan este de preferat şi se indică în toate formele de diaree acută, când emisia de materii fecale este frecventă;
• Veți recolta cu ajutorul spatulei special prevăzute, vizând porţiunile lichide şi îndeosebi cele mucoase;
• Veți amesteca materialul prelevat cu mediul de transport din coprorecoltor. În recipiente bine închise, acest mediu de transport asigură o bună conservare a probelor la temperatura mediului ambiant, până la 24 de ore;
• Volumul probei trebuie să fie de 1-3 grame (2-3 lingurițe) din scaun format sau minim 5 ml. din scaun lichid.

Toate aceste investigații au ca scop prevenirea îmbolnăvirilor în rândul copiilor care frecventează creșe, gradinițe sau școli. De asemenea, numeroase unități de învățământ din România respectă un regulament de ordine interioară, care prevede obligativitatea părinților de a semnala imediat problemele specifice care necesită atenție:

• pentru siguranța micuțului (spre exemplu alergii sau intoleranțe alimentare);
• aspecte de natură să pericliteze sănătatea celorlalți copii, dacă acesta prezintă semne de boală contagioasă sau urmează un tratament cu antibiotic.

În completarea acestor analize specifice, pentru eliberarea adeverinței medicale se mai pot recomanda teste de vedere în cadrul unui consult oftalmologic, pentru a detecta din timp eventuale tulburări vizuale, testarea acuității auditive în cadrul unui consult ORL sau un consult pediatric pentru o evaluare mai amănunţită a stării de sănătate a copilului (coloana vertebrală, înălțimea și greutatea).


Să fim sănătoși, fiind informați!